Monday, July 11, 2011

Trei zile, doua nopti


Trei zile au fost odatà

Trei zile, douà nopti lungi

N-au fost fàrà rost niciodatà

Am desenat multe albe dungi.


Nu mà simt singur

Singur si neinteles,

In vorbe sunt sigur

Am mai mult acces.


Sà trec mà ajuti

Peste tot si toate,

Cànd mà saluti

Inima imi bate.


O sà ne revedem

Càt de curànd,

Amplificàm ce avem

Sà ne amintim ràzànd.


Nu numàr zilele

Vor trece repede

Iti doresc tot binele

Si se vede.

Arborele Intelept

Làngà un arbore uscat

Ma-m asezat in tàcere

Ascult vàntul stresat

De gàndurile rele.


Incep sà vorbesc clar

Comunic cu o plantà

Ii ofer si un dar

O lacrima vàrsatà.


Ii spun cà numai tu

Asculti ce am de spus

Nu te intereseazà restul

Chiar dacà-i vezi de sus.


Nu trebuie sa-mi ràspunzi

La toate intrebàrile

Poti sà te ascunzi

De vorbele mele.


Imi doresc si eu

Sà fiu exact ca tine

Sà exist mereu

Sà Vorbesti tu cu mine.


-Uita-te in jurul tàu

Toti te ascultà

Asa v-a fii mereu

Lumea sà te-audà.


Zàmbesc pe jumàtate

Plec cu moral ridicat

Vorbele spuse nu erau adevàrate

Màcar a incercat.

Vesnic


Càteodatà ma gàndesc

La o viata eternà

Stiu cà gresesc

Sunt o planta efemerà.


Orice as face

Nu sunt multumit

Nu pot nici zace

Sà zic ca am murit.


Voi continua sà tac

Sà observ totul

Nu am incercat

Sà ascult indemnul.


Un om straniu

Intr-o lume perfectà

Se simte ca-n sicriu

Intr-o groapà defectà.


Sunt sigur cà acum

Nu am importantà

As vrea sà vàd cànd

Nu mai sunt in viatà.

Pierdut pe apa


Pàsesc pe apa ca pe uscat

Apa nu e adàncà

In spate totu-i tulburat

Am sàrit de pe stancà.


Intreb vàntul sà imi spunà

Ce culoare mà vede

Nu vrea sà se supunà

In mine nu mai crede.


Cerul e prea aproape

Mà sufocà foarte-ncet,

Finalul e departe

Locul ascuns in secret.


Stelele se vàd clar

Pe apà inainte

Le privesc in zadar

Nu le tin minte.


Luna e tristà si ea

Cu coltul drept plànge

Aratà parcà ar cadea

Intr-o baltà de sànge.


Màinile mele sunt curate

Nu am pàcàtuit

Degetele sunt mirate

De ce m-am oprit?


Ràmàne un lucru de fàcut

Unul si voi termina

Nu as fii crezut

Cà v-a fii chiar asa.

De ce sa mai sufar?


Stau si astept doar un semn

De asta am nevoie acum

Un semn sau poate un indemn

Dar vàd cà totul se face scrum.


Am vrut sà fie totul bine

Fac tot ce e posibil

Am aràtat ca tin la tine

Poate sunt penibil.


Incerc sa-mi scot din cap

Minciuni, ganduri false

Dar nu pot sà scap

De imagini pe jumatate arse.


Sunt confuz si neinteles

Am devenit un om normal

Nu am avut de ales

Am fost purtat de val.


Ai fàcut tu primul pas

Acum lasà-mà pe mine

Nu pot sà mà tot uit la ceas

Si sà o las pe màine.


Te porti ca un om ciudat

Un om cu suflet straniu

In viata ta nu am intrat

Si nu mà lasi sà fiu.


De ce nu vrei sà ràspunzi

Speranta mea moare

Crezi cà ochii mei sunt cruzi

Si crezi cà nu doare?


De ce imi faci toate astea?

De ce tot eziti?

Spune-mi ce-ti doresti si basta?

Spune-mi tot ce simti!


De ce imi zici cà e altfel?

Cànd de fapt nu ai curaj

Imi zici sà nu am nici un tel?

Mà simt ca in sevraj.


De ce sà mai sufàr?

Are vreun sens?

Sà mà tot supàr

Si sà traiesc intens.


Acum te rog sà alegi

O singurà intrebare

Sà ràspunzi fàrà sà negi

Si fàra ezitare.

Holul Vietii


Inghesuit intr-un hol lung,
Praf mult pe pereti
La tavan nu pot s-ajung,
Pe jos varfuri de sageti,
Ma grabesc cu pasi inceti...
Merg cam doua ore,
Talpile nu le mai simt
Sunetele nu sunt clare
Aud, nu pot sa mint...
Vad numai o culoare
Ceva rau v-a fii, presimt...

In stanga mea o usa veche,
La dreapta inca doua.
La numar sunt fara pereche,
A doua este nouà,
Curgand pe ea doar rouà,
A treia e cu lacat mare
Cheia n-o gasesc,
Scrie ceva? Sau mi se pare?
2050, am plecat, ma pregatesc.

Indecis


Astazi am facut un pas min,
Un pas in viata mea ciudata.
Ciudata si incompleta, pot sa zic
Incompleta fara cale dreapta.

Am crezut ca scopul meu e unul,
Unul singur si fara complicatii.
Fara griji sa stiu drumul,
Un drum cu multe indicatii.

Calatoria a fost pana la un punct usoara
Nu am avut multe decizii de luat,
Pana cand curajul a inceput sa moara,
Drumul meu nu mai era marcat.

Ma opresc intr-o rascruce,
Nu stiu in care parte sa merg,
Voi decide din toate cele zece
Ma voi gandii, inainte s-aleg.